Vremea potrivita

Posted: 27th March 2010 by admin in Meditatii

“Toate isi au vremea lor, si fiecare lucru de sub ceruri isi are ceasul lui. Nasterea isi are vremea ei, si moartea isi are vremea ei; saditul isi are vremea lui, si smulgerea celor sadite isi are vremea ei. Uciderea isi are vremea ei, si tamaduirea isi are vremea ei; daramarea isi are vremea ei, si zidirea isi are vremea ei; plansul isi are vremea lui, si rasul isi are vremea lui; bocitul isi are vremea lui, si jucatul isi are vremea lui; aruncarea cu pietre isi are vremea ei, si strangerea pietrelor isi are vremea ei; imbratisarea isi are vremea ei, si departarea de imbratisari isi are vremea ei; cautarea isi are vremea ei, si pierderea isi are vremea ei; pastrarea isi are vremea ei, si lepadarea isi are vremea ei; ruptul isi are vremea lui, si cusutul isi are vremea lui; tacerea isi are vremea ei, si vorbirea isi are vremea ei; iubitul isi are vremea lui, si uratul isi are vremea lui; razboiul isi are vremea lui, si pacea isi are vremea ei. (Ecl.3:1-8)”

Inca din prima zi a creatiei, orice lucru sub soare a avut vremea lui. Dumnezeu a avut grija ca apele sa se desparta la momentu potrivit, pomii sa infloreasca la vremea lor, iar omul sa fie creat, la vremea potrivita, dupa chipul si asemanarea Lui. Ma intreb oare cum ar fii daca ne-am trezi intro dimineata si soarele nu ar fii pe cer. Ce as simti oare daca as vedea ca ziua trece dar luna nu mai apare pe cer? Cum ar fii daca dupa toamna ar veni vara, sau dupa primavara iarna? Nu ar face sens, pentru ca toate acestea au vremea lor.

Un Dumnezeu atat de minunat, care are grija ca in fiecare dimineata cand ma trezesc razele soarelui sa bata in geamul meu, imi poate purta de grija in toate! Mi-am dat seama ca orice in viata are un proces anume. Nu poate cineva sa treaca de la copilarie la batranete fara sa fie tanar prima data. Nu poate cineva sa il cunoasca pe Dumnezeu ca si mantuitor inainte sa fii pacatuit si sa recunoasca ca e un pacatos. La fel, toate probleme pe care le infruntam in fiecare zii, toate visurile, dorintele si planurile, toate aceastea au vremea lor. Pentru orice nedumerire exista un inceput si un sfarsit. Orice problema are o rezolvare la vremea potrivita.

Daca nu te indoiesti de faptul ca Dumnezeu are totul in control in jurul tau nu ar trebui sa te indoiesti de faptul ca El are in control si viata ta. Asadar, nu te ingrijora de ziua de maine pentru ca “orice lucru El il face frumos la vremea lui…” (Ecl.3:11)

Text: Emilia Burzo

Poza: Marius Coste

Astept sau ofer…?

Posted: 25th March 2010 by admin in Meditatii

Pornind de la celebra zicala “Ce tie nu iti place,altuia nu’i face” , este o replica care ne face de prea putine ori constienti de insemnatatea cuvintelor ce exprima asa de concis si real un mare adevar, un adevar ce de multe ori este ignorat de cei ce ne numim oameni.

Dar noi suntem crestini, si am putea sa spunem ca este vorba doar despre un simplu proverb romanesc, poate ca avem dretpate, dar tind sa cred ca acest proverb a fost inspirat din scriptura din Matei 7:12 unde gasim scris ” Tot ce voiti sa va faca voua oamenii, faceti-le si voi la fel” verset care ne spune destul de clar “nu astepta mai mult decat oferi” pentru ca de multe ori suntem oameni ce ridica mari pretentii, ceea ce nu este un lucru gresit doar ca trebuie sa fim constienti de faptul ca cu cat asteptarile noastre sunt mai mari cu atat trebuie sa fim dispusi in a oferi proportional cu cea-ce credem.

Cred ca cel mai mult noua oamenilor si de ce nu crestinilor ne lipsesc doua lucruri: ne lipseste respectul de care avem atat de multa nevoie si pentru care luptam poate cel mai mult ,dar de cele mai multe ori suntem niste crestini ignorati fata de cei de la care asteptam respect, sau urmam un principiu piramidal prin care avem respect doar pentru cei ce se afla deasupra noastra in “piramida vieti” dar pe cei pe ii consideram inferiori, dar de fapt nu sunt, “uitam sa ii respectam”.

Alt lucru decisiv care de cele mai multe ori ne lipseste este dragostea Sa iubesti pe aproapele tau ca pe tine insuti.” Este un lucru vital de exemplu intr-o relatie de prietenie (cuplu), dar vorbim despre o dragoste reciproca,deci daca un cuplu defineste o relatie intre doua persoane, la fel si cu cei din jurul nostru construim relatii, deci este nevoie sa ii iubim macar la fel de mult cat o facem pentru noi, si din nou revenim la versetul “Ce vroiesti sa faca oamenii pentru tine,fa si tu la fel pentru ei”(…)

Asteptam sa vedem ca lucrurile se schimba ,dar de cele mai multe ori nu facem nimic; asteptam ca altii sa faca lucrurile ce noi ar trebui sa le facem, dar este mai bine sa oferi.

Incepe cu tine, esti persoana care poate schimba o lume, este important sa poti spune

astept sa OFER!

Text: Catalin Petroiescu

Poza: Marius Coste

Fara parfum…

Posted: 23rd March 2010 by admin in Meditatii

“Dumnezeu…raspandeste prin noi in orice loc mireasma cunoasterii Lui. Caci noi suntem o mireasma a lui Cristos pentru Dumnezeu, printre cei care sant minunati si printre cei care pier.”(2Corinteni 2.14-15)

Imagineaza`ti un tablou artistic cu urmatoarele elemente: o vaza, in ea doisprezece trandafiri rosii, o raza de soare ce le amplifica frumusetea… totul parca ar lua viata.

 Un oaspete, atras de frumusetea lor, se apropie sa le simta parfumul,dar spre surprinderea lui, nu aveau, pentru ca erau flori artificiale, imitand cu maiestrie ceea ce este viu. Aveau infatisarea de flori, dar nu aveau viata.

Nici o albina nu s`a asezat vreodata pe aceste “flori”.

 Gandindu`ma la viata mea de crestin, imi pun intrebarea: de cate ori este lipsita de parfumul placut al Invatatorului!? Se spun cuvinte frumoase, zambete, se practica sportul binefacerii (doar de ochii lumii ca fariseii), dar este o mare lipsa: nu este prezent Duhul lui Dumnezeu in inima ca sa ne`o inmiresmeze cu parfumul din Cristos!

 Acest parfum, era raspandit de adunarea din Filipeni si Epafrodit (Filipeni 4.18), vaduva cu cei doi banuti (Luca 21.3).

 Ce mare mirare pentru lume, cand vede purtarea credinciosilor adevarati, caile lor, aratarea sub adevaratul lor caracter in sanctuarul Domnului.

Text: Sami Erdei

Poza: Marius Coste

Nu-ti irosi viata!

Posted: 21st March 2010 by admin in Meditatii
Am cucerit Everestul. Am vizitat toate tarile din Europa si am stat indeajuns in China incat am ajuns sa cunosc limba si cultura. Am testat toate retetele de prajituri din lume si am facut o emisiune cu Jamie Oliver. Am stat de vorba cu oameni mari ai literaturii si cu piloni ai crestinismului. Am fost la concertele formatiilor preferate, U2, coldplay, switchfoot si am participat la proiecte internationale. Am avut un impact in franarea saraciei din tari ca Africa si India si am ajutat tineri sa-si regaseasca scopul in viata. Am fost doctor misionar in tari cu nevoie si am ajutat la mantuirea unor oameni.
Cum ar arata ultima ta pagina de jurnal?
Tinar fiind imi doresc sa am o viata imiplinita. Vreau ca atunci cand o sa ajung la sfarsitul drumului meu pe acest pamant sa pot spune ca mi-am indeplinit misiunea si ca am facut tot ce mi-am visat. Mi-ar bucura sa ma uit in urma si sa vad ca am trait o viata care a meritat sa fie traita si care a adus placere lui Dumnezeu.Am cunoscut fel de fel de oameni. Unii au dat o mare importanta dorintelor lor si si-au dat tot interesul ca sa implineasca un vis al copilariei. Altora nu le-a pasat si au dus o viata monotona care nu i-a solicitat in niciun fel.Cativa s-au “bucurat” din toate punctele de vedere de cele cateva clipe de pe acest pamant si au ajuns la concluzia ca nu le-a adus nicio fericire. 
Tu cum ti-ai trait viata?
Din pacate nu pot da timpul inainte sa vad cum o sa fiu eu peste un numar de ani si nu pot schimba cine am fost in trecut. Singurul lucru care poate fi schimbat la felul meu de a fi este prezentul.Drumul meu pe acest pamant nu e foarte lung asa ca orice kilometru alergat conteaza si are (sau o sa aiba ) o insemnatate pentru cineva. Nu stii niciodata cum lucreaza Dumnezeu la inima cuiva prin tine asa ca ai grija ca mereu sa fii o un exemplu demn de urmat. Chiar daca ceea ce faci tu pentru Dumnezeu nu ti se pare ceva maret, comparativ cu ce au facut greii crestinismului, nu te da batut. Dumnezeu ne da fiecaruia dupa puterea noastra. Tu fa-ti partea ta si o sa vezi ca si El o sa isi faca partea!
Tu cum iti traiesti viata?
Ronald McAlindon spunea sa nu o iei pe drumul unde cararea este facuta ci sa mergi pe acolo unde trebuie sa lasi tu o poetca, o urma. Alege sa faci o diferenta indiferent de parerea pe care si-o formeaza cei din jur despre tine. Cauta ca tot ceea ce faci sa aduca in primul rand slava lui Dumnezeu. Bucura-te de cine esti si vezi cum poti fi de folos in planul lui Dumnezeu. 
Nu-ti irosi viata. 
Traieste ca si cum la noapte ar veni Isus!
 
Text: Sarah Taban
Poza: Marius Coste

Ryan Shaw, este coordonatorul international al Mișcării Voluntare a Studentilor 2 (SVM2). Născut în Papua Noua Guinee, într-o familie de misionari americani, până la vârsta de 7 ani a trăit în mijlocul junglei printre oamenii de culoare, după care a plecat cu familia în California. La 19 ani a vizitat din nou Papua Noua Guinee, unde Dumnezeu l-a provocat: “Ryan, ți-ai da tu viața pentru națiunile pământului?” Momentan își desfăsoară lucrarea ca misionar în Izmir, Turcia.

Vio Pop: Pentru început am dori să ne spuneți câteva lucruri despre dvs., cu ce vă ocupați și care e scopul cu care ați venit în Romania?

Ryan Shaw: Sunt directorul internațional al Miscării Voluntare a Studenților 2 (SVM2). Această organizație are scopul de a mobiliza la misiune tineri din diferite contexte; de exemplu în România, motivul pentru care suntem aici e că vrem sa dezvoltam parteneriate cu organizatii precum Tineri Pentru Misiune, o organizatie ce trimite misionari. Exista mai multe agentii care trimit misionari, am avut intâlniri cu liderii organizatiilor, MMU,  APME. Totodata sunt biserici care sustin misonarii, si parteneriate intre agentii si biserici, cum e Agentia Kairos care e conectata cu o biserica.

Prima data luam legatura cu agentiile misionare, cu bisericile si cu scolile biblice, cum sunt cele care pregatesc tineri sa devina pastori, si cu organizatiile care lucreaza cu studenti din campusurile universitare, precum Alege Viata sau OSCER. Scopul acestor parteneriate este de a mobiliza impreuna cat mai multi romani sa se implice in misiune transculturală, să meargă la grupurile etnice neevanghelizate. Chiar acum sunt aproximativ 175 de misionari romani pe termen lung care se implica in misiune transculturala si totusi stim ca pot fi mai multi. Ideea este ca organizatii diferite sa lucreze impreună si sa slujeasca tineri adulti. Cum ar putea aceste grupuri sa se dedice sa creasca numarul de misionari transculturali? O pot face prin educare, informare, prin oferirea unor unelte. Aceasta e ceea ce numim o miscare nationala de misiune. M-am intalnit cu romani pentru a dezvolta aceste parteneriate. Avem o echipa din Romania, eu sunt doar un strain, vreau doar sa ajut la formarea viziunii, sa pun lucrurile impreuna si apoi plec. Facem asta in multe tari: în Nigeria, în Ghana, în Camerun, în Africa de Sud, și alte țări africane. Dumnezeu atinge națiunile, kenienii, ganezii, vor să fie folositi de Dumnezeu în misiune, și Dumnezeu îi provoaca. Vreau sa le acord  ajutor in lidership.

VP: De când ați început acestă lucrare în Romania?


RS: În Romania suntem doar la început. Acum un an am inceput sa discutam cu diferiti lideri, si am dezvoltat un parteneriat intre organizații. De exemplu in Bucuresti in ultimele 5 zile ne-am intalnit cu 5 lideri ai marilor organizatii, si vrem sa dezvoltam relatiile între aceste organizatii.

VP: Când am auzit despre cartea dvs., după titlu am avut impresia că este scrisă în mod special pentru români. Spuneți-ne ce v-a determinat sa scrieți acesta carte și cui vă adresați?


RS: Cartea a venit in urma unei cercetari, am călătorit peste tot în Statele Unite, în Canada, Europa de Est, Romania, Africa, Portugalia, și m-am întâlnit cu liderii din mai multe lucrari care sunt focalizate pe tineri. Am luat interviuri, am stat jos ca si acum, am pus o gramadă de întrebări și am aflat care sunt tendințele care se referă la tineri și la misiune: Se implică tinerii? Nu se implică? De ce se implică? De ce nu se implică? Care sunt problemele? Care sunt provocăriile? Care sunt uneltele de care au nevoie? Cercetarea s-a desfasurat în 2002 și în 2003, și apoi am strâns toate aceste înformatii din toate întâlnirile și cercetările pe care le-am făcut, și din aceste informatii am văzut tendințele, oamenii începeau să spună lucruri asemanatoare. Și aceste informații le-am pus împreună, câteva capitole sunt bazate pe răspunsurile care le-am luat din aceste interviuri, și din toate acestea am clarificat o viziune, am identificat problemele, provocăriile și cum le putem depăși. O mare parte din carte este bazată pe aceste informații. Sper să vă inspire, și vreau totodată să fie o unealtă educațională, și să arate oamenilor care sunt provocările legate de misiunea transculturală. Cartea a fost scrisă în 2006, cercetarea a avut loc mai devreme. Dă o imagine internatională a miscării voluntare de misiune.

VP: Din cate ați observat situatia din Romania, încotro ne îndreptăm cu misiunea?

RS: Unul din lucrurile pe care le-am observat când am făcut cercetarile în Romania, este ca atunci erau doar câteva organizații care să trimită misionari români, erau foarte puține. Când am făcut aceste cercetări erau doar 4, acum sunt 12. În doar 6 ani acest numar s-a triplat, de la 4 la 12, poate chiar mai multe. Este o tendinta foarte incurajatoare pentru ca acum drumurile incep să se deschidă ca mai mulți români să plece, și nu mai există nici o scuză, există o cale. Ce gândesc despre Romania? În primul rând cred ca are oamenii credincioși care sunt dedicați scopurilor lui Dumnezeu, aveți o biserica mare formată din oameni născuți din nou. Apoi, când vorbesc despre voi vorbesc de întreaaga biserica a Romaniei, trupul lui Hristos, bisericile au bani, bisericile sunt bogate, problema nu sunt banii, problema e cum sunt distribuiți. Păstorul care coordonează finanțele are viziunea ca oamenii lui să devină misionari, si astfel banii o să fie dați, dar dacă el nu are acestă viziune probabil ca acei bani vor merge spre proiecte de cladiri, spre caldură. Aveți oameni, aveți finanțele, și nu în ultimul rând aveți structura, aceste agenții misionare. Există aceste trei puncte care sunt deja formate, așa că nu mai aveți nici un motiv să nu vă implicați. Există școli pentru formare, ca Scoala Internațională de Ucenicie (DTS) de la Mediaș, sau cea din Costanța, scoală care se focalizează pe misiunea între musulmani.

VP: Vă rog să adresați un mesaj pentru cititorii site-ului nostru, Stiri Crestine.ro

RS: Mesajul meu este simplu: Dati-vă pe voi înșivă în totalitate în al iubi pe Hristos din toată inima. Acesta e cel mai important lucru. Dumnezeu cere oamenilor lui să-I fim cu toată inima dedicați , să renunțam la tot, și nimic să nu ne împiedice sa mergem înspre Dumnezeu. El nu e doar Salvator,  da, e Salvator pentru toată omenirea, dar acum devine Stăpân și Domn, și mulți oameni nu au ajuns să înțeleagă că El este Stăpân, este Domn al întregii lor vieți. Lasă-l pe Dumnezeu să te folosească aici în Romania și în întreaga lume pentru gloria Lui. Să ai o pasiune pentru ceea ce te-a creat Dumnezeu, lucruri specifice, daruri pe care care ti le-a dat Dumnezeu și folosește-le pentru gloria Lui. Acesta este mesajul meu!

VP: Vă mulțumim pentru timpul acordat și vă dorim multă binecuvântare în tot ceea ce faceți!

Interviu realizat de Vio Pop, pentru StiriCrestine.ro

Comanda cartea “Trezirea Uriasului” de Ryan Shaw

Tu dai mită?

Posted: 17th March 2010 by admin in Perspective Crestine Asupra Lumii

Am fost provocat săptămâna trecută de o persoană apropiată care a vrut să mă ajute într-o situație. Nu era vorba de a da mită, dar era vorba de trafic de influență. Situația era destul de simplă, încât aș zice că nu e nimic rău în asta. Nu am vrut să accept, și am preferat mai bine să aștept încă cateva zile, să fac o călătorie în plus, stat la cozi, o zi pierdută, dar am câștigat ceva. Un simplu compliment de la aceea persoană: “Știam că tu nu accepți să faci asta!”.

Când vine vorba de mită, și noi creștinii am transformat acest cuvânt în unul care să sune mai drăguț: “o mică atenție”, sau “o recunoștiiță” și ne împăcăm cu afirmația: “Așa fac toți!”

Tu ce faci când ești pus într-o situație care s-ar rezolva mai ușor dând mită. Accepți aceasta, practici acest lucru?

Mita aduce sărăcie într-o națiune, mita favorizează corupția pe oricare nivel din societate. Mita aduce lipsa locurilor de muncă, mita promovează persoane care nu-s capabile de o anumită slujbă, mita este principala cauza care poate să ducă la faliment o companie, mita face foarte mult rău pe termen lung în societate.

Vă chem să fim diferiți, să demonstram credința și dreptatea indiferent de costuri, indiferent dacă va trebui să muncim mai mult!  Haideți să aplicăm principiile Împărăției lui Dumnezeu în societate, și să demonstrăm că suntem creștini prin faptul că nu dăm mită!

Haideți să spunem păcatului pe nume: MITA e PĂCAT! Dumnezeu urăște MITA!

Vio Pop

Disparut: Pacatul!

Posted: 4th March 2010 by admin in Meditatii

In urma unor discutii lungi cu diversi colegi, am ajuns la concluzia ca , in viziunea lor, pacatul a disparut. Dar acesta nu a disparut, ci doar si-a pierdut esenta. In zilele noastre nu mai exista ideea,conceptul de pacat.

Hai sa facem o paralela intre cele 10 porunci, care erau niste standarde pentru cei de pe vremea aceea si ar trebui sa fie si pentru noi in ziua de azi, si ce spune lumea azi:

  1. “Sa nu ai alti Dumnezei afara de Mine” – ne-am obisnuit sa ne descurcam singuri; nici nu mai avem nevoie sa credem intr-un Dumnezeu. Suntem prea plini de noi ca sa ne umilim si sa recunoastem ca suntem cine suntem datorita Lui. Astfel, prima porunca e din start incalcata.
  2. “Sa nu-ti faci chip cioplit”- Evident ca daca ni se pune aceasta intrebare, raspundem categoric ca noi nu avem nicio sstatuie in casa, dar daca ai scrie pe o foaie tot ce faci intr-o zi si pe ce iti dai timpul, o sa vezi ca cea mai mare parte din timpul tau nu este dedicata lui Dumnezeu ci altor activitati. Spune-le celebritati, prioritati sau hobby-uri. Spune-le cum vrei, dar accepta ca ele sunt niste “idoli/chipuri cioplite” ale zilelor noastre si scoate-le din rutina ta.
  3. “Sa nu iei in desert Numele Domnului, Dumnezeului Tau” – O mare parte din injuraturi se invart in jurul numelui Lui. Cand suntem intr-o situatie de criza sau sub presiune ne folosim voluntar, sau nu, de expresii de genul ” ce Dumnezeu mai vrei si tu?”, “pentru numele lui Dumnezeu”
  4. “Adu-ti aminte de ziua de odihna, ca s-o sfintesti”- de cate ori nu ai lipsit de la biserica ca sa iti faci temele pentru a doua zi?
  5. “Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta” – Nu numai ca nu ne mai cinstim parintii si nu ii mai ajutam prin casa (sau ii ajutam cu toate comentariile de rigoare), ci ii mai si acuzam pentru greselile pe care le facem in prezent.
  6. “Sa nu ucizi”- In Noul Testament, Isus spune ca daca spui cuiva “prostule” e echivalent cu a ucide.Fa o lista cu cuvinte de felul acestea care isi au locul lor in vocabularul tau zilnic.
  7. “Sa nu preacurvesti”- In Biblie spune ca preacurvie este si atunci cand te uiti la un el/o ea si il/o doresti.
  8. “Sa nu furi”- Poate nu ai furat ceva din magazin, dar sigur ai copiat macar o data la un test la scoala.
  9. “Sa nu marturisesti stramb impotriva aproapelui tau” – Voluntar,sau nu, avem tendinta , ca si oameni, sa ne punem pe noi intr-o imagine buna si suntem in stare sa inventam orice despre cel de langa noi doar ca sa iesim noi bine.
  10. “Sa nu poftesti niciun lucru care este al aproapelui tau”- De cate ori nu ai vazut ceva la cineva de langa tine si nu si-a facut  datoria invidia?

Pe vremea cand s-au dat aceste legi, pacatul era ceva foarte grav. Trebuiau aduse fel de fel de jertfe ca sa ti se ierte greseala, in timp ce acum niciunul din acestea nu mai este vazut ca ceva gresit.Cum adica? Sa nu mai copiem la teste? Sa nu fiu ca toti ceilalti si sa ma supun parintilor? Sa nu mint ca sa ies eu bine? Traim intr-o lume unde noi suntem centrul universului. Pacatul a devenit rutina. Incalcarea unei legi este la ordinul zilei si e vazut ca ceva normal, care poate fi compensat cu 50 bani dati la primul cersetor de pe strada. Daca si azi se mai aduceau jertfe pentru pacatele comise, cred ca nu mai erau animale pe aceasta planeta de ani de zile.

Va provoc sa nu mai mergem pe ideea de “pacat mic” sau “pacat  mare” sau “eu sunt mai bun decat celalalt”. Vorba aia, “nu judecati, ca sa nu fiti judecati!”. Haideti sa revizuim cele 10 porunci, sa le purtam mereu in minte si in inima si sa ne ghidam mereu dupa ele.  Cei din jur sunt deja in confuzie legat de ce este in ziua de azi pacat si ce nu.  Hai sa invitam crestinismul autentic din nou in viata noastra si sa traim in conformitate deplina cu Cuvantul Lui!

Mult succes in cautarea “sufletelor si inimilor disparute”!

Sarah T.

am nevoie de o minune!

Posted: 30th January 2010 by admin in Meditatii

Mi se pare extrem de uimitor cat de repede ne obisnuim cu binele si cat de repede ne atacam la un necaz, cat de mic ar fi el. Uite un lucru interesant pe care l-am observat cand am citit, mai cu atentie, primele capitole din Biblie.

Deschide o concodranta ( Daca nu ai o Biblie in apropiere intra aici ) si cauta “a crezut”. O sa vezi ca prima aparitie este legata de credinta lui Moise, a doua este despre poporul evreu, care a crezut ca semnele, facute de Moise, erau de la Dumnezeu, si a treia referire este abea in exod 14:31.

Sa recapitulam putin istoria evreilor ca sa vedem in ce stare erau ei in exod. Deoarece se inmultisera foarte mult si capatasere o putere destul de mare, egiptenii s-au gandit sa se asigure ca nu se vor rascula impotriva lor asa ca i-au luat ca sclavi. Astfel si-au petrecut evreii 430 de ani muncind pentru egipteni. Dupa atatia ani de sclavie, Dumnezeu isi vrea poporul liber si vorbeste cu Moise si il trimite ca sa ii elibereze. El vorbeste in fata poporului si le arata niste semne, ca sa ii asigure ca mesajul vine de la Dumnezeu. Apoi Dumnezeu trimite 10 urgii in Egipt, urgii care i-au afectat doar pe egipteni. Dupa ce poporul evreu primeste aprobarea sa se duca sa se inchine Domnului, Faraon vine cu armata lui ca sa ii aduca in apoi .Atunci Dumnezeu ii arunca in mare (pe Faraon si armata lui) chiar in fata evreilor.

Dupa cum am vazut, evreii au fost martori la o serie de minuni si intr-un final s-au temut de Dumnezeu si i-au recunoscut suveranitatea si au crezut ca el este Domnul (Exod 14:31)

Desi prima reactie a mea, dupa ce am citit acest verset, a fost ” de ce au crezut evreii in Dumnezeu doar dupa ce intreaga serie de minuni a avut loc si nu dupa primul semn?”, ma uit in trecutul meu si vad ca de multe ori si eu fac la fel. Ne-am obisnuit cu binele, Ne-am obisnuit sa avem casa, familie, mancare, prieteni, haine si nu prea constientizam (sau nu vrem sa credem) ca altii nu au nici macar o bucatica din ce avem noi. Ne purtam de parca avem toate acestea prin propria noastra putere, ca si cum le-am merita.

Mi se pare interesant cat de des nu il vedem pe Dumnezeu in binele ce ni se intampla, si il vedem numai in rau. Cand ne obisnuim prea mult cu “toate bune si frumoase”, cum vine cel mai mic necaz peste noi ne atacam, si nu intelegem ce am facut ca sa meritam noi asa ceva. Afrimam cu fermitate ca da, credem in Dumnezeu, dar cind e nevoie sa ne rugam pt cineva in boala deja avem dubii ca exista vreo scapare.

De ce e nevoie sa vezi ceva grandios ca sa crezi ca este Dumnezeu? “si credinta este o incredere neclintita in lucrurile nadajduite, o puternica incredintare despre lucrurile care nu se vad” (evrei 11:1)

Sarah T.

Adevarul

Posted: 22nd January 2010 by admin in Ganduri

Adevarul trebuie iubit: ” … Dar iubiti adevarul si pacea!” (Zaharia 8.19)


Hello Hurricane!

Posted: 14th January 2010 by admin in Meditatii

” Fratii mei, sa priviti ca o mare bucurie cind treceti prin felurite incercari, ca unii cari stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza rabdare.” (Iacov 1:2-3)

Atunci cand esti mic, ca orice copil, ai o curiozitate greu de stapanit si ajungi chiar sa iti pui viata in pericol ca sa iti dai seama de “cum merg lucrurile”. Tot atunci ai o indrazneala care te ajuta sa ajungi sa iti atingi orice scop, indiferent de pretul dat in schimb. Tot atunci frica este un termen complet necunoscut tie si ai un curaj asemanator cu cel al unui pui de leu. Si tot atunci ai o dragoste si o pasiune pentru viata atat de mare incat ai impresia ca asa vei ramana pentru tot restul vietii tale.

Dar cand incepi sa pasesti in “jungla” acestei lumi si te confruti cu greutatile( sau chiar realitatile) ei, ajungi, putin cate putin, sa pierzi din curajul si dragostea aceea, aparent, invincibila.

Atunci e momentul sa spui “Hello Hurricane!”. Cu totii avem in viata un moment in care intampinam o greutate. Unii o numesc incercare, altii necaz. Unii ii zic razbunare a naturii, altii fenomen geografic. Unii ii spun blestem de la Dumnezeu, iar altii o declara pietra  aducere aminte. Numeste-o cum vrei, dar nu o lasa sa iti controleze deciziile, trairile,credinta sau devotamentul tau pentru Dumnezeu.

Datorita acestor “furtuni” multi isi pierd curiozitatea pt lucruri noi, dragostea si pasiunea pentru viata, abilitatile sociale, siguranta ca viata lor are un scop sau , in cel mai rau caz, se indeparteaza de Dumnezeu. Trist este ca de multe ori accepti aceasta distantare si arunci vina pe orice dar nu pe tine.

Hello Hurricane you’re not enough! Hello Hurricane, you can’t silence my love!

Imagineaza-ti cum ar fi viata ta daca nu ai lasa nimic sa stea intre tine si dorintele tale sau intre tine si Dumnezeu. Data viitoare cand te confrunti cu o “furtuna” fii tare si da-i de inteles ca nu o sa reuseasca sa te schimbe!

Sarah T.